DESPRE FAMILIE 

Ne uităm la un film cu Aniutca și cu Sunny acasă… 

La un moment din film zic “Wow, ce cuvinte! Aniutca, stai să dau înapoi să înregistrez acest fragment pe video” (am eu așa un obicei straniu) 

Aniutca “Ok, eu acuș vin, atunci” 

Eu dau în urmă filmul și încep a filma pe telefon ecranul televizorului, pe când Aniutca se foiește un pic, fără să observe semnele mele din mână să fie liniște…  ceea ce aduce niște sunete la filmarea pe care o fac… iese afară și lasă ușa deschisă, care mai adaugă și sunetul valurilor de afară la toată compoziția aceasta sonoră… 

La acest moment, deja mă gândesc dacă merită să mai filmez și dacă se aude destul… dar ok, totuși se aude până ce și vocile din televizor…

Îndată ce mă gândesc la aceasta, Sunny se apropie de măsuța sa cu apa, tot lângă televizor și începe a bea apă.  

Dacă nu ai câine și nu ești cunoscut cu acest sunet a unui câine mare care bea apă - este ca și cum vecinul face o gaură în peretele de lângă tine, sau sunetul construcției fundamentului la casa vecinului. 

La acest punct, cu toată compoziția de sunete, nu se mai aude nimic din ce vorbesc cei din televizor. 

Mi-a apărut în cap imaginea lui Vadim de șapte ani în urmă, înfuriat că cei din jur îl încurcă să facă ceea ce și-a propus. 

Și încep a mă râde în hohote! Cu gândul “Iată ce înseamnă o familie!” 

Îndată a trecut un val de mulțumire prin mine… pentru că are cine face gălăgie, pentru că am pe cine să mă mai supăr și chiar să mă cert câteodată… Aceasta înseamnă o familie! Aceasta înseamnă că am toate celelalte, nenumăratele frumoase din ce aduce cu sine familia! Aaahoo!… 

Am lăsat filmarea și ies și eu afară, o sărut pe Aniutca și-i zic Mulțumesc! 

Ea mă întreabă “ce, nu mai filmezi?” 

Zic, “acuș mai încerc o dată, am avut o urgență” și ne râdem ambii despre cele întâmplate  

Mulțumesc